Guvernul Veștea a fost respins de Parlament în urma votului de învestitură desfășurat luni, 22 iunie 2026. Cabinetul propus de premierul desemnat nu a reușit să întrunească majoritatea necesară, lăsând România sub conducerea unui guvern interimar.
Pentru a fi învestit, Guvernul Veștea avea nevoie de votul favorabil a cel puțin 233 de parlamentari. S-au înregistrat doar 189 de voturi „pentru” și 23 de voturi „împotrivă”, dintr-un total de 212 voturi exprimate.
Majoritatea parlamentarilor a ales să nu își exprime opțiunea, transformând ședința de învestitură într-un exercițiu de boicot. Cel mai izbitor detaliu al zilei a fost, însă, poziția PNL: deși Adrian Veștea este membru al formațiunii liberale, PNL a decis, alături de USR și UDMR, să părăsească sala și să nu voteze.
O încercare de ultim moment a premierului desemnat de a salva învestitura s-a consumat chiar în cursul zilei de luni. Adrian Veștea s-a deplasat la sediul AUR pentru negocieri directe cu George Simion. Demersul a avut loc în ciuda faptului că președintele Nicușor Dan, cel care l-a nominalizat pe Veștea, exclusese public orice formă de colaborare cu formațiunea suveranistă.
„Am discutat de o serie de măsuri economice pe care reprezentanţii Partidului AUR şi le doresc. I-am asigurat de toată disponibilitatea pentru toate aspectele care nu sunt în Programul de guvernare şi care, în urma evaluărilor, nu vor crea un impact economic şi vor putea fi suportate de către bugetul României în perioada următoare, în aşa fel încât să le putem include. De altfel, am deschidere pentru orice solicitare care poate duce la o mai bună guvernare, la implementarea reformelor sau a găsirii soluţiilor pe care românii le aşteaptă de foarte multă vreme”, a declatat, luni, seară, Adrian Veştea, la plecarea de la sediul AUR.
Luni, însă, parlamentarii AUR au ales și ei să părăsească sala înainte de votul pentru Guvernul Veștea.
La scurt timp după anunțarea rezultatului votului, Adrian Veștea a declarat, pe Facebook, că nu el a cerut această poziție, ci a acceptat-o pentru că România are nevoie de stabilitate politică:
„Votul de astăzi nu a fost cel pe care l-am sperat pentru România. Dar votul este suveran și îl respect.
Nu am cerut această poziție pentru o funcție ci am acceptat-o pentru că țara are nevoie de stabilitate, nu de blocaj. Asta rămâne valabil indiferent de rezultatul de azi. 47 de zile fără guvern ne costă deja prea mult: fonduri europene, încredere, timp pe care nu-l mai recuperăm. Rămân convins că responsabilitatea trebuie să bată orice calcul politic.”, a declarat Veștea.
Ce urmează după respingerea guvernului Veștea
Odată cu acest eșec, responsabilitatea revine președintelui Nicușor Dan, care va trebui să convoace din nou partidele politice reprezentate în Parlament pentru o nouă rundă de consultări. Șeful statului trebuie să nominalizeze un nou candidat pentru funcția de prim-ministru. PNL, USR și UDMR susțin ideea unui guvern minoritar (fie format de PSD, fie de cele trei partide de dreapta).
Conform Articolului 89 din Constituția României, președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere în termen de 60 de zile de la prima solicitare și doar după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Cronometrul celor 60 de zile a pornit oficial luni, odată cu picarea Guvernului Veștea.
