Judecătorii Curții de Apel București au justificat decizia de arestare preventivă a lui Călin Georgescu prin existența unui risc real și actual ca acesta să fugă din țară pentru a se sustrage de la urmărirea penală în dosarul în care este acuzat de înșelăciune de 1,1 milioane de euro.
Judecătorii explică decizia de arestare preventivă a lui Călin Georgescu
Judecătorii au subliniat că omul de afaceri Ionel Rusen și fostul candidat la alegerile prezidențiale reprezintă „un pericol social”, prin prisma acuzațiilor aduse de DIICOT, și că există probe suficiente depuse de procurori la dosar care să se justifice arestul preventiv.
„Completul reţine că Ministerul Public şi-a întemeiat propunerea de luare a celei mai aspre măsuri preventive a celor doi inculpaţi pe dispoziţiile art. 223 alin. 1 lit. a teza finală şi alin 2 C.pr.pen., care prevăd existenţa probelor, în acest moment procesual, din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există situaţia pregătirii de orice natură pentru astfel de acte: fugă ori ascundere în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, precum şi existenţa probelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare”, au transmis judecătorii Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry (şefa Secţiei I penală de la CAB) şi Dragoş Mirea, cei care au dispus pe 29 septembrie arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen.
Magistrații consideră că Georgescu, care se bucură de popularitate și reprezintă un „model” pentru o parte a societății, ar fi săvârșit infracțiuni „într-o manieră complexă”:
„Completul a prezentat materialul probator administrat până în prezent de organele de urmărire penală, din a cărui coroborare rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii, între care unul este persoană publică, cu popularitate şi care serveşte drept model de urmat şi sursă de inspiraţie pentru cetăţenii ţării, folosindu-şi statutul pentru a reclama schimbări pozitive în societate, ar fi săvârşit infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare (‘constituire a unui grup infracţional organizat’ şi ‘înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată’), într-o manieră complexă, folosind pretinse mijloace frauduloase pentru inducerea şi menţinerea în eroare a persoanei vătămate, de natură să asigure mai uşor reuşita acestor acţiuni (‘prin mijloace care presupun ele însele acte de rea-credinţă, de încălcare a legii’: modul în care s-au solicitat şi încasat sumele reprezentând garanţiile, precum şi circuitul ulterior al sumelor de bani, inclusiv documentele şi datele privind entităţile prezentate ca instituţii bancare, comunicările între inculpaţi, precum şi între inculpaţi cu persoana vătămată), cu un pretins prejudiciu mai mare de 1 milion de euro”.
Magistrații afirmă că există probe potrivit cărora Călin Georgescu și Ionel Rusen s-ar fi pregătit să părăsească România, făcând referire la discuțiile acestora despre intenția de a solicita azil politic în Italia și de a cumpăra o locuință acolo, cu o anexă „pentru servitori”.
„Completul de judecată adăugând existenţa probelor, nu doar a indiciilor, din care rezultă suspiciunea rezonabilă că cei doi inculpaţi au făcut pregătiri de orice natură pentru a părăsi ţara şi a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată.
Discuţiile confidenţiale, purtate între cei doi inculpaţi în spaţiu privat, din care rezultă că inculpatul Georgescu Călin îi solicita inculpatului Rusen Ionel să-i găsească un imobil pe teritoriul Italiei, care să aibă şi o anexă ‘pentru servitori’, astfel încât să fie ‘securizat’, să ‘intre sub incidenţa legii italiene’, să ia ‘copiii şi gata’ şi ‘sigur, oamenii mei’, ‘important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen’, iar cu privire la ancheta derulată, urmare a sesizării persoanei vătămate şi de care ambii inculpaţi sunt interesaţi, se afirmă de către inculpatul Rusen Ionel că organele de anchetă trebuie să facă comisie rogatorie în Anglia, ceea ce este complicat, ambii continuând discuţia în referire la ridicarea controlului judiciar pentru ca inculpatul Georgescu Călin să aibă libertate de deplasare.
Discuţiile din luna mai 2025 dintre cei doi inculpaţi, din care rezultă că inculpatul Georgescu Călin îi solicită lui Rusen Ionel să efectueze demersuri pentru obţinerea unui azil politic, atât pentru el, cât şi pentru oamenii care îl sprijină, invocând legăturile pe care le are în acest sens, respectiv un fost şef, procuror în Italia, care îi este prieten foarte bun şi care îl va ajută cu toată procedura”, se argumentează în motivare.
Judecătorii au considerat că cei doi reprezintă un „pericol social” și că există probe suficiente pentru a justifica arestarea acestora:
„În raport de cele mai sus indicate, Completul de judecată reţine că lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă pericol concret pentru ordinea publică, măsura alternativă la arestarea preventivă solicitată de apărătorul ales al inculpatului Rusen Ionel – controlul judiciar – fiind
insuficientă pentru a înlătura această stare de pericol, pentru aceleaşi motive arătate mai sus.
Completul de judecată constată că măsura arestării preventive este astfel proporţională cu gravitatea acuzaţiilor aduse şi, respectiv, cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în raport cu particularităţile cauzei descrise anterior, considerând că interesul societăţii de a se afla în siguranţă şi de a elimina, măcar temporar, persoanele care prezintă un grad de pericol social crescut este primordial şi trebuie să fie plasat înaintea unui posibil prejudiciu personal ce li s-ar cauza inculpaţilor prin privarea acestora temporară de libertate”,
Călin Georgescu a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile printr-o decizie definitivă a Curții de Apel București din 29 septembrie 2026, după ce un complet de divergență a înclinat balanța în favoarea acestei măsuri.
Iniţial, completul de judecată a fost format din judecătoarele Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry şi Cristina Grecu, care nu au reuşit să se pună de acord cu privire la măsurile preventive care trebuie să-i fie aplicate lui Georgescu. Prin urmare, s-a format un complet de divergenţă, prin intrarea unui al treilea magistrat, în persoana lui Dragoş Mirea, care a înclinat balanţa în sensul aplicării arestului preventiv.
