O ploaie torențială de câteva minute este suficientă pentru ca mai multe bulevarde din București să se transforme în râuri, pasajele să devină impracticabile, iar traficul să fie blocat ore întregi. Imaginile surprinse după fiecare furtună puternică ridică inevitabil aceeași întrebare: de ce se inundă Capitala atât de ușor?
Specialiștii spun că inundațiile sunt rezultatul unei combinații între fenomene meteorologice din ce în ce mai intense, schimbările climatice, limitele sistemului de canalizare și transformarea orașului într-o suprafață tot mai impermeabilă, acoperită cu asfalt și beton. Furtuna care a lovit Bucureștiul în noaptea de marți spre miercuri este un exemplu clar. Cantitatea de apă căzută într-un interval extrem de scurt a fost atât de mare încât, potrivit specialiștilor, reprezintă un fenomen care, statistic, apare o dată la aproximativ 40 de ani.
Cum funcționează sistemul de canalizare din București
Rețeaua de canalizare a Capitalei are peste 2.300 de kilometri de conducte și canale colectoare, prin care sunt transportate atât apa provenită din locuințe, cât și apa de ploaie colectată de pe străzi în cea mai mare parte a orașului. Toată această cantitate de apă ajunge într-o construcție subterană, cunoscută drept caseta colectoare. Aceasta are aproximativ 18 kilometri lungime, aproape patru metri lățime și, în anumite zone, peste trei metri adâncime. Pe unele porțiuni, traseul ei trece chiar pe sub albia Dâmboviței. De aici, apa este transportată spre stația de epurare de la Glina, unde este tratată înainte de a fi evacuată în râul Dâmbovița.
În condiții normale, întregul sistem funcționează fără probleme și poate prelua volumele obișnuite de apă. Problemele apar atunci când într-un timp foarte scurt cade o cantitate excepțională de precipitații.
Ce se întâmplă în timpul unei ploi torențiale
Atunci când debitul de apă depășește capacitatea rețelei, conductele nu mai funcționează în regimul obișnuit.
„În astfel de situații, conductele intră în presiune”, explică Alexandru Moldovan, director general adjunct al Apa Nova, potrivit spotmedia.ro.
Practic, conductele se umplu complet, iar apa este împinsă înainte cu presiune. Dacă aceasta nu mai poate fi evacuată suficient de repede, presiunea crește în întreaga rețea, iar apa începe să iasă prin cele mai apropiate puncte de evacuare. Rezultatul este vizibil la suprafață: gurile de canal refulează, iar apa se acumulează pe carosabil, transformând străzile în adevărate lacuri temporare.
În funcție de cantitatea de precipitații și de zona afectată, acumulările pot dispărea în câteva minute sau pot persista ore întregi, până când sistemul reușește să evacueze întreaga cantitate de apă.
De ce nu mai poate face față canalizarea?
Cantitatea uriașă de precipitații explică doar o parte din problemă. La fel de important este modul în care s-a schimbat Bucureștiul în ultimele decenii. Tot mai multe terenuri naturale au fost înlocuite cu asfalt, beton, pavele sau alte suprafețe impermeabile. Dacă în trecut o parte importantă din apa de ploaie era absorbită de sol, astăzi aceasta se scurge aproape integral către canalizare. Astfel, într-un interval foarte scurt, întreaga cantitate de apă ajunge simultan în rețeaua de colectare, iar aceasta este suprasolicitată.
Cu alte cuvinte, nu doar că plouă mai intens decât în trecut, dar și orașul trimite spre canalizare aproape fiecare litru de apă care cade.
Dan Bărbulescu, președintele Asociației Parcul Natural București, a precizat într-un interviu pentru publicul HotNews că furtunile extreme nu mai pot fi privite ca simple accidente meteorologice, ci ca efecte ale schimbărilor climatice pentru care orașele trebuie să fie pregătite. Potrivit acestuia, ploaia care a paralizat Capitala a fost una neobișnuită prin cantitatea de apă căzută într-un timp foarte scurt.
„Bucureștiul s-a inundat la ultima furtună pentru că am avut de-a face cu o ploaie, nu nemaipomenită, dar neobișnuită. Adică a plouat cât media lunii iunie într-o seară, ceea ce înseamnă foarte mult. Indiferent cum ai interveni pe acest fenomen, nu-l poți controla. Dar poți să atenuezi efectele lui.
Poți să intervii integrând mai multă natură în infrastructură. În momentul de față Bucureștiul are o infrastructură de canalizare, de preluare a apelor pluviale, dar atât. Limitele ei le văd de fiecare dată când avem astfel de eveniment. Însă nu avem soluții bazate pe natură ca să combatem aceste fenomene, cum au alte orașe din Europa.”, a explicat Dan Bărbulescu.
Bucureștiul trebuie să înceapă să funcționeze ca un „oraș-burete”.
Dan Bărbulescu spune că Bucureștiul trebuie să înceapă să funcționeze ca un „oraș-burete”. Conceptul presupune ca apa de ploaie să nu mai fie eliminată cât mai repede prin canalizare, ci să fie încetinită, absorbită și folosită ca resursă. Un astfel de oraș include numeroase soluții complementare: grădini de ploaie, spații verzi permeabile, alveole pentru arbori, bazine subterane de retenție, parcuri proiectate astfel încât să poată prelua temporar apa și suprafețe care permit infiltrarea în sol.
„Un oraș-burete este un oraș care permite apei să se infiltreze și care oprește apa din curgerea ei. Și, pornind de la această definiție, trebuie să gândim soluții de la mic la mare, de la alveola arborelui care să permită infiltrarea apei, până la Parcul Izvor care să fie amenajat în așa fel încât să fie permeabil și să permită infiltrarea apei în sol.
Nu există o singură soluție pe care să o aplicăm. Aici trebuie să pornim cu mai multe soluții, să amenajăm de la mici grădini de ploaie (n.r. un spațiu care permite ca apa să fie colectată, menținută în teren, infiltrată în sol sau preluată de plante), așa cum am făcut noi în Parcul Tineretului, în tot Bucureștiul, să facem bazine îngropate care funcționează ca adevărate poldere de preluare a apei.”, spune Bărbulescu.
În București există deja prima grădină de ploaie amenajată în Parcul Tineretului, însă specialiștii spun că astfel de proiecte ar trebui extinse la scară largă. De asemenea, Dan Bărbulescu consideră că Parcul Natural Văcărești poate juca un rol important în gestionarea apelor pluviale.
Zona are, prin configurația sa naturală, capacitatea de a prelua volume importante de apă, funcționând asemănător unui polder. În viitor, după filtrare, o parte din apa provenită din anumite cartiere ar putea ajunge aici, contribuind atât la reducerea riscului de inundații, cât și la alimentarea zonelor umede din parc. Un proiect pilot este deja în desfășurare. Apa colectată de pe acoperișurile centrului comercial Sun Plaza urmează să fie filtrată și folosită pentru alimentarea bălților din Parcul Natural Văcărești, prin proiectul european NATALIE.
„Există proiecte pilot. Și noi, la Asociația Parcul Natural București, avem un proiect pilot prin care încercăm să exprimăm Parcul Văcărești ca soluție verde de preluare a apei de ploaie. Apa de pe centrul comercial Sun Plaza, de lângă parc, va fi filtrată și folosită pentru a alimenta bălțile din parc. Proiectul se numește NATALIE și e finanțat de Comisia Europeană. Uniunea Europeană oferă sprijin și expertiză și bani și resurse ca să putem să ne schimbăm felul în care funcționează orașele noastre și să integrăm natura în aceste soluții. Trebuie să ne gândim la ele, trebuie să lucrăm cu specialiști, trebuie să planificăm, să anticipăm riscul și să începem să punem în practică. Dar e foarte greu să faci lucrul acesta. Noi nu avem această capacitate.”, a mai explicat Dan Bărbulescu.
Fenomenele meteorologice extreme vor deveni tot mai frecvente
Specialistul avertizează că fenomenele meteorologice extreme vor deveni tot mai frecvente. Perioadele lungi de secetă și temperaturile ridicate vor alterna cu episoade de ploi torențiale din ce în ce mai intense. În lipsa unor măsuri de adaptare, costurile vor crește, iar efectele vor deveni tot mai greu de gestionat.
„Probabil că vom scăpa forțați de împrejurări. Ca să poți să implementezi astfel de soluții, trebuie să le planifici. Or, noi, la capitolul planificare, nu suntem buni. De asta am ajuns așa și cu sistemul de termoficare – a fost amânată problema până când a explodat. La fel se va întâmpla și cu schimbările climatice. Probabil că în momentul în care, într-o noapte, vor curge 200 de litri pe metru pătrat, mari zone ale Bucureștiului se vor inunda și vor apărea victime umane, abia atunci lucrurile vor putea să intre într-o logică a planificării.”, spune Bărbulescu, pentru Hotnews.
